Arhiva pentru categoria ‘Presa din România’

Aşa arată imaginea de pe blogul lui Ioaniţoaia. Corespondenţă de la de Ovidiu Ioaniţoaia? Ceva parcă nu sună bine. Dar probabil e corect având în vedere noile norme impuse de reformaţii de la Jurnalul.
Neînţelegând de ce scriu ăştia de la gesepe cu “î/â din i” peste tot, m-am informat puţin şi am găsit articolul ăsta în Jurnalul Naţional. Acolo zice o tanti că ei scriu cu “î” pentru că aşa vor ei. De fapt, pentru că sunt susţinuţi de lingvişti şi logică. Vrăjeală!
Citez: “În 1993 ne-am trezit cu noi reguli ale Academiei Române: «De azi scriem cu î din a!», ni s-a spus. Şi ne-am conformat. Ba, mai mult, eu nu mai sînt, nici ei nu mai sînt, nici ele nu mai sînt. Toţi sunt! Pentru că aşa vor academicienii. Chiar dacă nu lingviştii din Academie au hotărît schimbarea. Noi ne opunem!”.
Mai citez o dată: “La 14 ani de la schimbarea impusă de Academia Română, Jurnalul Naţional a hotărît să revină la scrierea cu î din i şi forma de indicativ prezent a verbului “a fi”, “sînt”, la persoanele I singular şi a III-a plural.”
Şi totuşi, după ce se cacă pe ei agită cu schimbările lor, pot justifica de ce “România” se scrie cu “â” ?
Revenind. Prima dată, tipa susţine că nu a fost justificată schimbarea impusă de Academia Română. Dar ce justifică decizia lor de a reveni la forma anterioară? Nimic. Pur şi simplu nişte oameni care se cred interesanţi prin iniţiativa lor de doi lei. Dacă tot sunt aşa mari jurnalişti, probabil ştiu şi cum a ajuns să se folosească “î”. Sau cel puţin vreau să cred că ştiu, pentru că altfel ar da dovadă de prostie şi mai mare. E ceva din vremea comunismului; o decizie, de fapt un ORDIN care a dus la apariţia scrierii cu “î”.
Aşadar, cine sunt nişte mici comunişti jegoşi? Cine? :D
L.E.: făcând apel la genialitatea lor, din moment ce SCRII “î”, mai e nevoie să precizezi că e din “i”?
Am tot auzit în ultimul timp că printre participanţii la preselecţia Eurovision se numără şi manelistul Florin Salam. Zeul ţiganilor (şi al unei bune părţi din românii analfabeţi) s-a decis că vrea să reprezinte România la marele concurs muzical internaţional. Clar, ne ducem dracu’. Mai întâi Kelemen ăla a vrut să ne fie preşedinte, iar acum, lăutarul din beci, Salam, vrea să ne facă de râs prin Europa cu super-vocea sa manelistică. Şi vrea să o facă şi în engleză. Cu două melodii chiar. Cum va face acest lucru, nu pot şi nici nu vreau să-mi închipui. Mă întreb dacă ştie să citească bine… că probabil are clase, câte are trenul.
Cotidianul Libertatea ne informează că printre iubitorii muzicii lui Florin Salam se numără politicianul Mădălin Voicu şi fotbalistul Marius Niculae, aşadar, ne putem da seama şi de cultura acestora.
Dar staţi! Salam are şi funcţie. El este vicepreşedinte în Asociaţia Artiştilor, Muzicanţilor şi Lăutarilor Romi din Romania. Invidiaţi-l!
Dacă, printr-o minune, reuşeşte să treacă de preliminarii şi ajunge la Eurovision, va avea ocazia să-şi mărească numărul de fani şi potenţiali clienţi, având în vedere că există cocalari peste tot.
Nu va trece mult timp şi ne vom trezi cu Fernando, că vrea şi el să participe. Ce, doar Salam poate?
Cât tupeu!
AS: Dacă ar fi să-mi compar activitatea din ultimul timp cu ploaia, aş putea spune că sunt în mijlocul unui sezon foarte secetos. Timpul nu e de partea mea în această perioadă. Am dat de greu. Aşadar, seceta va continua. :)
Să trecem şi la articol…semi-articol mai bine zis.
După mai bine de o lună de la terminarea alegerilor prezidenţiale, bannere uriaşe şi afişe de campanie încă zac agăţate aproape prin toată ţara. În Bucureşti, fani de-ai lui Băse încă au lăsat bannere agăţate prin copaci prin care îşi exprimă devotamentul faţă de primul om al statului. Să vedem cât mai rezistă această iubire… 


PS: întotdeauna mi-am dorit să am un AS. :D
Am aflat că a ieşit un (nou) scandal cu ungurii din cauză că iubiţii noştri vecini fură viermi tubifex din apele româneşti. Aceşti viermi nu fac mare lucru, fiind folosiţi ca momeală pentru pescuit sau ca hrană pentru peştii de acvariu. Dar preţul viermilor ajunge în occident chiar şi la 5-6 euro pe kilogram.
După ce au stăpânit Transilvania secole la rând, acum fură tot ce apucă de pe meleagurile noastre. Ca să nu mai vorbim de încercarea lor de obţinere a autonomiei în inima ţării noastre. Despre asta voi vorbi cu altă ocazie.
Că tot m-am luat de presă în postul anterior, nu pot sa nu public aici următorul articol:
BOTOŞANI (MEDIAFAX) – Medicii Spitalului Judeţean “Mavromati” din Botoşani au intervenit pentru a scoate din anusul unui bărbat de 43 de ani din Dorohoi un spray deodorant pe care acesta şi l-a introdus şi nu a mai reuşit să-l scoată, el cerând sprijinul medicilor abia la trei zile de la producerea evenimentului.
“Procedura de scoatere a recipientului a fost una uşoară, spray-ul fiind scos inclusiv cu capac din anusul bărbatului”, a declarat un medic din cadrul UPU.
Concluzii?!
Eu cred că presa e cam idioată. Nu? Aşa în general, presa ca un tot, un mare tot, pentru că ar fi incorect acum să zicem că nu sunt individualităţi de geniu. La fel cum ar fi incorect sa zicem ca doar presa din România e idioată. Dar ca în orice domeniu, noi avem ceva aparte.
Azi am văzut cam cât de important a fost momentul în care Lehman, portarul celor de la Stuttgart, s-a pişat în spatele porţii. Ce naiba măăăă?? Nu a scos cocoşelul în faţa mulţimii. Nu mai putea omul, ce dracu’, era să facă pe el? Nu e problemă că li s-a parut amuzant, pentru că o fi, dar de aici sa te iei de prostata omului, deja sincer, e prostie, nu?
Ce naiba? Senzaţional, Chivu fumează, deci o sa moară curând. Lobonţ probabil deja e mort, apropo că nu a mai auzit nimeni nimic de el.
Asta-i treaba!
Deşi ştiam acest lucru, Gigi Becali şi-a anunţat oficial candidatura pentru postul suprem în stat. Cine va risca să-l voteze pe acest om care are un trecut cel puţin dubios şi care nu reuşeşte să ţină de partea sa măcar galeria propriei echipe?
Prezentat într-un articol anterior ca un exemplu de grandomanie excesivă, Becali loveşte din nou cu o declaraţie caracteristică personalităţii sale: “Voi candida, pentru că sunt de şapte ori mai puternic decât toţi la un loc”. Nu ştiu cum ne-ar sta cu un asemenea preşedinte, dar la urma urmei, ne merităm soarta..noi suntem cei care alegem.
Site-ul evz.ro scrie despre furtul unor rachete de tenis la BCR Open România. Încă o dată se dovedeşte că este imposibil să lucrezi cu românii, fără să foloseşti bastoane! Este inadmisibil ca o competiţie care se vrea aducătoare de bună imagine României, să se tranforme într-o ţintă ochită pentru … hoţi (”românaşi”). Şi, ce ironie, firma care asigură paza la această competiţie, este a lui Ţiriac.
Ca de obicei, trăim în România şi … Mircea Badea e tare. :)
Libertatea se laudă că este cel mai citit ziar din România.
Aşadar, ar trebui să fie reprezentativ pentru presa din România. O sa vă ajutăm cu nişte imagini care evidenţiază punctele “importante” pentru imaginea publicaţiei, de pe site-ul acesteia.
Aici citim cu plăcere despre prostituatele care vor carte de muncă. Lăsând la o parte faptul că este o mare idioţenie această intenţie a mai marilor ţării de a legaliza prostituţia, piţipoancele care oferă sex contra cost şi-au dat seama că îşi vor putea presta meseria lor foarte dificilă cu carte de muncă, interesul principal fiind, spun ele, pentru a cumula vechime.
În fine, unde vreau să ajung… sunt foarte, foarte curios cât de mult le va mai face plăcere să “lucreze” legal când vor umbla cu casa de marcat după ele, când vor fi monitorizate şi, mai ales, când vor avea impozit pe venit de 80%.
Nimic mai simplu: Dacă “o bucată de carne” de pe centură costă 100 euro, statul îşi ia partea de 80 euro.
Sunt aproape sigur că ăsta este şi interesul pentru legalizarea prostituţiei :) Statul se va îmbogăţi din impozit.
Scriam în primul articol o definiţie sau mai bine zis ce am vrea noi să se înţeleagă prin „campanie anti-sistem”. În cele ce urmează vom încerca să surprindem, într-un mod destul de succint credem noi, ceea ce înseamnă „manipularea mass-media”.
După cum bine se ştie, publicul este supus unui flux mediatic permanent. Aşadar, nu ar fi impropriu să spunem că populaţia nu este condusă de preşedinte, miniştri şi toţi cei din zonă, ci este influenţată de oameni care apar în presă sau la TV – aşa numiţii „formatori de opinie”. Astfel, deşi pare o coincidenţă, publicul dă importanţă exact subiectelor care se bucură de atenţia mediatică, deşi sunt doar părerile unor persoane sau a unor grupuri restrânse. Oamenii dau atenţie, de cele mai multe ori la nivelul subconştientului, doar informaţiilor care sunt în concordanţă cu orientarea lor politică; cu alte cuvinte..fiecare vede/aude ce vrea, deoarece fiecare persoană deţine o limită biologică proprie de selectare a informaţiei.
Oamenii chiar au tendinţa să se alinieze la un curent de opinie, să facă parte dintr-un grup şi să fie acceptaţi în grupul respectiv. De aceea, cel care are o părere despre care crede că va fi acceptată de o masă mai largă de oameni, o susţine mai accentuat, ajungând astfel „formator de opinie”.
Şi chiar dacă mass-media nu ne obligă să gândim într-un anume fel, ne impune subiectele asupra cărora avem de reflectat. Efectele mediatice contribuie şi la creşterea gradului de cunoaştere a persoanelor. Acesta este un aspect pozitiv, fiindcă mass-media contribuie decisiv la răspândirea informaţiei. Dar, cum este firesc de altfel, orice lucru are şi părţi negative. La un nivel general, constatăm că s-a realizat o diferenţă între persoanele care „ştiu” şi persoanele care „nu ştiu”, diferenţă favorabilă primei categorii, care este şi cea mai puţin numeroasă, ei fiind cei care ajung în final să manipuleze cea de-a doua categorie – oamenii de rând.















